File PDF .it

Condividi facilmente i tuoi documenti PDF con i tuoi contatti, il Web e i Social network.

Inviare un file File manager Cassetta degli attrezzi Ricerca PDF Assistenza Contattaci



sulla lingua romanica sau despre limba romanica .pdf


Nome del file originale: sulla lingua romanica sau despre limba romanica.pdf
Autore: ana-maria moraru

Questo documento in formato PDF 1.4 è stato generato da Writer / OpenOffice.org 3.2, ed è stato inviato su file-pdf.it il 13/11/2013 alle 14:21, dall'indirizzo IP 188.217.x.x. La pagina di download del file è stata vista 704 volte.
Dimensione del file: 77 KB (2 pagine).
Privacy: file pubblico




Scarica il file PDF









Anteprima del documento


DESPRE LIMBA ROMANICĂ
– din săptămânalul L'Istria, de Paolo Piero Kadler
Dacă dumneavoastră credeţi că eu am considerat termenul homines capitanei din placitul istrian
al lui Carol cel Mare drept deputaţi ai primăriilor, iată că mă voi justifica în două cuvinte: în limba
romanică sau valahă, care nu este altceva decât limba romană rustică, Capetenie înseamnă
deputazione comunale, adică nu mandanţii poporului, ci persoanele alese pentru a acţiona în numele
primăriei. Acest termen corespunde mai precis decurionatului roman, acei colegi care urmăreau
interesele primăriilor, defensorii acestora, şi pe care, dacă timpul nu ar fi modificat anumite moduri
de alegere, i-aş fi numit reprezentanţii poporului.
Să nu se confunde cu capitaneus, din romanică; actul parlamentului nu trebuie să aibă o altă
interpretare, din moment ce aceşti capi, care nu aveau o funcţie militară, erau judecători ai
primăriilor şi reprezentau poporul, nu plebea (…). Astfel că am căutat în limba romanică
confirmarea supoziţiei mele.
Provincialilor noştri nu le este plăcută existenţa romanicilor în Istria; respect judecata lor, care se
deduce din fapte şi consecinţe din cele mai grave; dar eu cred că noi am putea trage un mare avantaj
din limba lor, nu numai pentru antichitatea noastră, dar şi pentru a explica multe cuvinte ale limbii
vulgare moderne, pe care le repetăm fără a le căuta semnificaţia originară. Ca să dau un exemplu,
pentru a apostrofa un om din vulg (fără studii deci) se spune Barba sau Bara, la femmina (femeia)
se spune Donna; barbat în romanico înseamnă “uomo giunto a virilità” (om ajuns la virilitate) şi
este foarte apropriat de barbatie, cu care indică curajul bărbatului; domina a însemnat apoi şi
gentileţe, în limba latină nobilă.
Probabil că vi s-a întâmplat frecvent să auziţi cuvântul calle, în Istria Inferioară, care nu se referă
la o străduţă, ci la stradă publică; ei bine, în romanico, calle înseamnă stradă. Dacă doriţi să căutaţi
printre variatele noastre dialecte, veţi găsi multe cuvinte ale limbii antice, care au fost conservate în
limba vulgară actuală. Noi spunem “magari” (măcar), nu întotdeauna pentru a exprima o dorinţă, ci
mai degrabă voind a spune “oh, me beato” (ferice de mine), dar mecar, în romanico, înseamnă: cel
puţin, fie ce-o fi, în orice caz.
Eu cred că compilatorii dicţionarelor de limbă italiană şi latină, ar trage un mare avantaj din
limba romanică, nu numai pentru că ar fixa valoarea anumitor cuvinte incerte sau dubioase sau near face cunoscută limba latină dintr-un alt timp - de care avem mare nevoie şi pe care nu o
cunoaştem - dar ar aduce la lumină lucruri care nu pot fi considerate inutile. Dumneavoastră, care
mă ascultaţi mereu cu răbdare, vă propun să citiţi câteva însemnări.
Romanicii spun suffletu, la ceea ce în mod religios noi numim “anima”; inima la “cuore”, mente
la “essere conscio” (a fi conştient), tenere in mente care la noi este “osservare” (a observa), tenere
de mente la noi “la memoria” (memorie), credentia “la religione” (religia), visu “il sogno” (visul),
maestrie la “sapienza” (ştiinţa, cunoaşterea), inteleptul “il saggio” (înţeleptul), musa la “scienza”
(ştiinţa), biserica la “chiesa” (biserică), Domnedeu “Iddio” (Dumnezeu), Dios “Giove” (Jupiter),
rugamentu la “preghiera” (rugăciunea), Rusalia “Pasqua Rosa” sau “Pentecoste” (Rusaliile), cugeta
“pensare” (a gândi), me inchinu “adorare” (a adora), aeru “clima” (clima), dracu “il diavolo”
(diavolul), cantecu “il salmo” (psalmul).
Despre lucrurile ordinare: deregetorie spun la “offizio” (oficiu), lapidu “deporre qualcuno
d'offizio”, mitescu “sedurre il giudice” (a seduce judecătorul), cuventu “discorso” (discurs), bene
dicu “aver ragione” (a avea dreptate), judecatoriu “il giudice” (judecătorul), carturariu “l'uomo di
lettere” (cărturar), aspru “severo” (sever), scaunu “il trono” (tronul), nume/nomen “il titolo” (titlu),
supus “il suddito” (supus), me juru “congiurare” (a ruga), parola “assicurare” (asigurare, cuvânt),

inpacaciune “pacificamento” (pacificare), ajutorintia “pretesto” (pretext), prepunere “sospetto”
(presupunere), spune/dicu/vorbescu “il parlare” (vorbire), indoire “il dubbio” (dubiu), sarutare
“bacio” (sărut), strimbetate la “curvatura” (curbă), sburdu “il donneare”, reotate la “cattiveria”
(răutatea), laude “la gloria” (gloria), cumpetu “l'economia” (economia), stupu “il riempire” (a
umple), defaimare “il biasimo” (mustrare), nesciendu “l'ignorante” (ignorantul), casatorie “il
matrimonio” (căsătoria), indelungu “il differire” (a amâna), albetia la “bianchezza” (albitura),
grumatu “il mucchio” (grămadă).
Despre curăţenia corpului: radu “sbarbarsi” ( a se rade), imbracu “vestirsi” (a se îmbrăca), tundu
“tossare” (a tunde), descinzu “sfasciare” (a rupe), maneca “la manica” (mâneca), pileriu “il
cappello” (pălărie), venatu la “caccia” (vânatul), peptenariu “il fabbricatore de pettini” (pieptănar),
almariul “l'armadio” (dulap), vesment “il vestito” (haină), guleru “il collaro” (guler), lingura “il
cucchiaio”, cepenegu “il tabarro” (mantie), margaritariu “le perle” (perle), ciucuri “i fiocchi”
(ciucuri), calçun “le scarpe” (pantofi), servetu “la salvietta” (şervet), mangeleu “il mangano”
(menghine).
Despre animale: pasere “ogni uccello” (pasăre în general), magariu “l'asino” (măgarul), berbece
“il caprone” (berbec), vulturu “l'avvoltoio”, gripsoru “l'aquila” (acvila), ariciu “il porcospino”
(arici), miça “il gatto” 8pisica), racu “il gambero”, leu “il leone”, rendurca “rondinella”
(rândunica).
Despre obiecte metalice sau pietre sau pământ: arama este “rame”(ramă), arama galbina este
“l'ottone rame giallo”, cerusa este “il lapis da scrivere” (creion), piatra acra “l'alume”, piatra
puciosa “zolfo”, lutu “argilla”, trimbitia la “trombetta”, salitre “il salnitro”, cave “miniere”,
carbune de petra “carbon fossile”, ola “pentola”, cositoriu “lo stagno”, galbenu “lo zecchino/il
giallo”.
Ajunge cu aceste cuvinte; mai adaug doar câteva şi termin. “Onorare” ei spun omenescu,
“fortificare” interire, “il colore celeste” vinet, “incendio” ardeciune, “l'acquavite” vinarsu, “il
fegato” ficàt, “la tribuna/ scena da commedia” amvon, “l'ambasciatore” elciu, scuturu “il gettare da
se” (a se scutura), betranu “il vecchio”, tener “il giovane”, saguru “una tavoletta di miele” (un
cubuleţ de miere, matrice “la collica”, lingu “il leccare” (a linge), omenasu “uomaccio”, gura la
“bocca”, audul “la fama” (faima), casa camera, aça “filo” (aţa), caita “catenaccio”, riu “il torrente”
(râu), place bene “soddisfazione”, sortu “il dado” (zar), friptura “il rosto”, for de gusto “insipido”,
jos “giù”, colò/colèa “lì”, injos “ingiù”, audi “a proposito”; deplen “puntualmente”, ita vivam “per
l'anima mia” (pe viaţa mea), alt “altrimenti”, vai vai tie “guai a te”, de unde “da dove”.
Voi credeţi acum că aceste cuvinte le-am cules din romanicul care se vorbeşte în apropierea
Lacului Arsa; dar nu, eu le-am cules din acea limbă care se vorbeşte în Ungaria de Jos, unde nu s-a
auzit vreodată influenţa limbii italiane. Am văzut câteva cărticele imprimate chiar în Valahia şi v-am
sugerat să vă ajutaţi de limba italiană pentru a nobilita limba romanică; nu am putea face noi invers,
pentru a cunoaşte originile limbii italiene şi pentru a recunoaşte chiar şi limba latină? Ştiu răspunsul
dumneavoastră....constituţie, libertate, naţionalitate, libertatea de exprimare....Ei bine...pe altădată.
Adio.

P.Kandler


sulla lingua romanica sau despre limba romanica.pdf - pagina 1/2
sulla lingua romanica sau despre limba romanica.pdf - pagina 2/2

Documenti correlati


Documento PDF sulla lingua romanica sau despre limba romanica
Documento PDF gioved 20 agosto 2015 2 giusto
Documento PDF appunti 1 lez
Documento PDF yearbook 2016
Documento PDF relazione iniziativa albano
Documento PDF bandu in sardu


Parole chiave correlate